La fiecare trei accidente rutiere în România moare o persoană. Acelaşi lucru se întâmplă în UE la 40 de accidente.
Potrivit cifrelor preluate de SAR de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR), dacă în Anglia 93 de accidente de circulaţie sunt soldate cu o persoană decedată, în România proporţia accidentelor mortale este mult mai mare, respectiv de un decedat la trei accidente.
Media Uniunii Europene este un decedat la 40 de accidente, iar Bulgaria stă mai bine decât România, cu o persoană decedată în opt accidente. Situaţia este mai bună inclusiv în Rusia, înregistrându-se un deces la şase accidente, şi în Ucraina, cu un mort la şapte accidente. Datele sunt valabile doar pentru drumurile naţionale şi autostrăzi - deci nu şi pentru drumurile judeţene.
Proporţia mare a accidentelor mortale în România este pusă de specialişti atât pe seama absenţei comportamentului preventiv la şoferii români, cât şi a stării proaste a drumurilor naţionale. Absenţa autostrăzilor şi proasta proiectare a drumurilor sunt alte cauze. „De vină este nu numai comportamentul iresponsabil al şoferilor, cum se comentează adesea superficial, ci şi existenţa unor zone periculoase, traversarea satelor liniare sau a oraşelor fără a se lua mşsuri adecvate de reducere a riscurilor de accidente“, crede Sorin Ioniţă, director SAR(Societatea Academică din România ).
În plus, contează şi faptul că 30% din drumurile naţionale sunt în stare proastă, acesta fiind un alt factor de agravare a accidentelor rutiere.
Un factor de risc este lărgirea doar parţială a unor drumuri naţionale, în urmă căreia „şoferii au impresia că au suficient loc pentru manevre riscante“, apreciază SAR. Este cazul DN 2, între Bucureşti şi Urziceni.
Absenţa autostrăzilor face ca o mare parte a coliziunilor să fie frontale. Acestea sunt cele mai periculoase şi se soldează cu mulţi morţi, apreciază Jani Răducanu, adjunct în cadrul Departamentului de securitate şi trafic rutier la CESTRIN - Institutul de Cercetare în Transporturi. „Se poate spune că, dacă spre exemplu în Olanda 60% din reţeaua rutieră e formată din autostrăzi, ele preiau cel puţin această proporţe din trafic şi, în consecinţă, şi numărul coliziunilor frontale este mai mic“, spune Răducanu.
Poliţia Română acceptă datele prezentate de SAR, inclusiv indicatorul persoane decedate per accident, dar spune că în 2006 s-a înregistrat o „scădere considerabilă în urma unei campanii în forţă“ . „Din 2004 pâna acum, raportul de un mort la trei accidente se păstrează, deşi în 2006 s-a înregistrat o scădere considerabilă“, spune chestorul Gheorghe Popa, adjunct al şefului Poliţiei Române. Chestorul nu menţionează, printre cauzele accidentelor, activitatea necorespunzătoare a poliţiştilor de la circulaţie. „Cauzele sunt multiple, princi palele fiind infrastructura necorespunzătoare, maşinile proaste, nerespectarea legislaţiei de către şoferi“, apreciază Popa.
Potrivit SAR, în 2007, pentru întreţinerea curentă a reţelei rutiere sunt alocate 180 de milioane de lei, faţă de necesarul de 450 de milioane de lei, pentru întreţinere periodică se primesc 160 de milioane de lei faţă de necesarul de 780 de milioane de lei, iar pentru reparaţii curente, doar 20 de milioane de lei faţă de necesarul de 450 de milioane de lei. Capacitatea redusă de implementare a proiectelor la nivelul companiei, schimbările de management pe criterii politice şi absenţa motivării în rândul angajaţilor CNADNR nu dau speranţe că starea infrastructurii rutiere se va ameliora curând, aşadar, dacă numărul mare de accidente ar fi cauzate numai de acest a spect ar trebui să fim la fel se speriaţi, însă, să nu uităm că şi conducătorii auto sunt vinovaţi de tot ce se întâmplă: neatenţie cauzată de vorbitul la telefon (în timp ce conduc), discuţii cu persoanele din maşină, muzică la maxim şi 
gânduri ce nu au fost lăsate acasă....
